miercuri, 21 ianuarie 2009

In cautarea arborelui mamut


Stiam de ceva vreme de existenta acestui arbore undeva la poalele masivului Vladeasa, la limita asezarilor Sacuieu si Rogojel, pe Dealul Domnului. Arbore al superlativelor, chiar daca o alta specie il intrece in diametru, trei il depasesc in inaltime si una in longevitate, atunci cand vine vorba de volum si masivitate sequoia gigant (Sequoiadendron giganteum) este indiscutabil cel mai mare arbore din lume.


Din explicatii stiam aproximativ locul unde se afla si, cu doar cateva zile inainte de anul nou 2009, pornim pe schiuri de la confluenta Sacuieului cu Alunisul, urcam spre nord-est pe culmea ce urmeaza sa ne scoata sus pe platoul din Dealul Domnului unde ajungem dupa ce ne luptam cu o succesiune de ruperi de panta si portiuni fara zapada de pe fetele orientate sudic. Ajunsi aici incercam sa ne orientam si observam in departare in mijlocul unui mic palc de padure un arbore cu o forma ciudata, nu arata nici a molid, nici a brad, nici a pin: acolo trebuie sa fie. Cautam cu privirea un drum spre acel loc printre gardurile si casele risipite ale Sacuieului si pornim.


Originar din lumea noua, sequoia gigant creste in mod natural pe un areal restrans la versantii vestici ai Sierrei Nevada, in California centrala.
Se pare ca in urma cu mai bine de un secol, grofii unguri din zona, probabil pasionati de plantele exotice, au creat aici un mic parc dendrologic. Pe langa sequoia, pe Dealul Domnului cresc si pinul negru si laricele, specii neobisnuite pentru aceste meleaguri.
Gigantul a gasit la poalele Vladesei o a doua casa cu aceleasi veri insorite dar cu ploi indestulatoare si ierni cu zapada, aceleasi soluri de munte dezvoltate pe substrat vulcanic si chiar aceeasi altitudine.



Auzim latrat de caine si ne trezim asaltati de 6 catei cu chef de joaca urmati de un localnic ce ne iese in intampinare. E unul din acei oameni de la munte pe care timpul pare ca i-a uitat. Are chef de vorba. Ii admiram haita de caini si ne spune ca acestia sunt doar o parte, restul sunt cu oile pe care le astepta sa se intoarca de pe pasunile de jos, unde gaseau inca iarba. Ne confirma banuiala despre locul in care se afla arborele si dupa ce mai stam putin de vorba ne continuam drumul.


Ajungem si admiram scoarta acoperita de firisoare pufoase, rosii, cele doua tunchiurile masive ce se despart imediat deasupra solului, ramurile elegante.


Desi are peste un secol, ceea ce pentru noi pare o varsta mai mult decat venerabila, raportat la scara timpului propriu este doar un copil. Cel mai batran arbore de acest fel a fost estimat pe baza inelelor de crestere ca avand varsta de 3200 de ani iar multi altii inca in viata au varste ce se invart intre 2 si 3 milenii.


Il imbratisam si ne dam seama ca ar fi nevoie de 2 oameni jumate sa cuprindem unul din trunchiuri: sa tot aiba o circumferinta de vreo 4 metri iar inaltimea i-o estimam cam la 20 de metri.
Ne uitam in jur si nu vedem sa aiba vreun urmas. Inmultirea acestor arbori este un proces destul de greoi si reteta succesului este foarte precisa. Pentru a razbi in viata, micutii giganti au nevoie de o combinatie de forte antagonice: foc si apa. Focul are un rol important in ecologia speciei, incendiile periodice, desi le afecteaza nu omoara exemplarele mature, in schimb curata vegetatia concurenta si pregateste solul pentru succesul semintelor.



In crangurile de sequoia din Sierra Nevada se inregistreaza un declin al densitatii. Numarul de arbori tineri par sa fie insuficienti pentru a pastra pe viitor densitatea de acum si de asemenea rata de inmultire continua sa fie scazuta. Declinul pare sa fi inceput in urma cu mai bine de 500 de ani si in zilele noastre tocmai masurile de protejare a crangurilor ar putea fi o cauza a declinului: controlul incendiilor avantajeaza dezvoltarea bradului argintiu in detrimentul gigantilor sequoia si a pinilor.


Panorama din locul unde ne aflam este dominata de spinarea masiva, inzapezita a Vladesei, ramasita a conului unui vulcan ancestral. Avem informatii contradictorii despre un al doilea arbore de acest fel, dar nu il observam in apropiere, nici nu il cautam foarte atent, fascinati fiind probabil de cel pe care il gasisem deja. Soarele, oricum jos, se apropie de asfintit si frigul, ce incepe sa ne patrunda in oase, ne convinge ca a venit timpul sa ne intoarcem. Luam cateva seminte, sa vedem, poate ii convingem pe micii giganti sa iasa din carapace.

(Puteti citi mai multe despre arborele mamut din Vladeasa in numarul 447/Martie 2009 al revistei "Romania Pitoreasca")

6 comentarii:

radu solo spunea...

auzisem si eu mai demult de existenta lui...stiam ca sunt trei. Dar e "bine" si cu unul. Fain ca l-ati gasit. Sa existe oare o legatura intre numele "sequoia" si localitatea Sacuieu??...hmm

Mihai C. spunea...

Interesant! Mi-a mai spus cineva ca stia de inca un exemplar, al 3-lea (asta pe care l-am gasit are doua trunchiuri despartite la nivelul solului si multi spun ca sunt doi arbori), noi nu l-am gasit, cel putin nu in imediata apropiere; cand mai ajungem pe acolo ma uit mai cu atentie.

Anonim spunea...

Se poate ajunge sus la arbore si daca se merge pe drumul spre Rogojel.
Cu cativa metri inainte de placa de intrare in Rogojel se face un drum in dreapta care urca la deal, asa lat cat o masina.
Se urca pe acolo si sus este arborele.

veritas spunea...

Nu este nici o legatura intre comuna Sacuieu si denumirea arborelui!Am fost de multe ori la acesti brazi,de la Sacuieu am pornit perpedes impreuna cu,cativa amici.In apropierea brazilor am poposit la o casa ce parea parasita si langa,era un ciresh..ne-am saturat mancand si cand sa ne luam talpasita puteam concura toti cu Gabi Szabo fiind alergati de 4-5 "catzelushi".Intr-un final am ajuns la acesti "micuti braduti-gemeni".Ne-am asezat pe bancutza de acolo...o senzatie de nedescris cum te simti pe acolo.Recomand sa va luati un Mp3 cu muzica chill gen Vangelis,Enigma..!!!

veritas spunea...

Se mai merita sa vizitati si cascada Valul Miresei si varful Vladeasa..dar cu mare grija!:D

Anonim spunea...

Votaţi pe arborele mamut să ajungă Arborele anului 2011!
http://www.arboreleanului.ro/voteaza.php?id=7