vineri, 31 octombrie 2008

Chuckwalla



(Sauromalus ater - septembrie 2008, Desertul Mojave)

joi, 30 octombrie 2008

Keys View


Vedere de pe creasta Muntilor Little San Bernardino spre Valea Coachella, Muntii San Jacinto si Santa Rosa. In partea stanga se vede o parte din Lacul Salton, aflat sub nivelul marii la fel ca o parte din vale si celebra Falie San Andreas. In zilele cu vizibilitate foarte buna din acest punct se vede pana in Mexic, dar acest lucru se intampla din ce in ce mai rar datorita aerului tot mai poluat.


Valea Coachella este vestita pentru productia de fructe: 95% din productia de curmala a Statelor Unite dar si portocale, struguri si avocado. Parte in trecut a unei mari interioare, valea abunda in diverse resturi fosile, de unde si numele initial de "Conchella" care in spaniola inseamna scoica, nume modificat ulterior printr-o greseala de transcriere.

marți, 28 octombrie 2008

Joshua Tree - 49 Palms Oasis


Oaza celor 49 de palmieri este una din cele 5 oaze cu palmieri evantai (Washingtonia filifera) de pe teritoriul Parcului National Joshua Tree dintr-un total de 158 cate exista in intreaga America de Nord.


Oazele apar de obiciei pe liniile de falie unde apa din acviferul captiv, aflata sub presiune, este impinsa spre suprafata si creaza surse de apa permanente in mijlocul desertului.


Palmierii tes in solul din jurul lor o retea de radacini atat de deasa incat radacinile altor plante pur si simplu nu mai au loc. Aceasta retea se intinde uneori pe o raza de pana la 6 metri in jurul trunchiului.


Frunzele uscate raman atasate de trunchi pana cand un incendiu, o viitura sau un vant foarte puternic le indeparteaza.


Datorita structurii deosebite a trunchiului care ofera o buna izolatie impotriva flacarilor, exemplarele adulte de Washingtonia supravietuiesc usor focului. Incendiile au chiar un rol important in ecologia oazelor, eliminand competitia si pregatind terenul pentru germinarea urmatoarei generatii de palmieri.


Oazele sunt un adevarat magnet pentru fauna, atat pentru animalele obisnuite de desert (coioti, mufloni, diferite specii de pasari) cat si pentru o serie de animale unice cum ar fi liliacul galben, care isi gaseste culcusul doar in acesti palmieri.


Inca din preistorie amerindienii foloseau fructele palmierilor pentru hrana si frunzele pentru a construi adaposturi. Au practicat chiar si o forma de agricultura rudimentara, incendiind periodic pentru a creste productia de fructe si plantand noi palmieri in locuri care pareau propice.



(Imagini din 28 septembrie 2008)

vineri, 24 octombrie 2008

Joshua Tree - Hidden Valley


Valea Ascunsa se infatiseaza ca o cetate in mijlocul desertului inconjurata din toate partile de pereti impunatori de granit.


Zidurile de piatra retin apa si atenueaza arsita soarelui astfel incat la adapostul lor, in plin desert, creste o bogata vegetatie de stejari, pini si ienuperi.


Datorita izolarii acest loc era ascunzatoarea perfecta pentru hotii de vite care in anii 1800 isi ascundeau aici prada.


Stancile din Hidden Valey dar si din restul parcului reprezinta o atractie pentru cataratorii din intreaga lume. Roca este un tip de granit extrem de grosier prin compozitie, in plus absenta apei care sa-l slefuiasca ii confera o aderenta foarte buna, facandu-l ideal pentru catarat.


Traseele nu sunt lungi, rareori inaltimea peretilor depaseste 60-70 de metri, dar compenseaza prin varietate si prin numarul exterem de mare, aproximativ 5000 de trasee descrise. In plus aici se poate catara pe tot parcursul anului, inclusiv iarna, cand alte locuri celebre cum ar fi Yosemite sunt acoperite cu zapada.











miercuri, 22 octombrie 2008

Joshua Tree


Colonistii mormoni traversand Desertul Mojave la mijlocul secolului al 19-lea au remarcat ciudatul arbore asemuindu-i ramurile cu mainile lui Iosua ridicate spre cer si ghidandu-i spre tara fagaduintei.


Azi arborele Joshua (Yucca brevifolia), denumit si arborele vietii, este emblema parcului national cu acelasi nume ce se intinde pe imensa suprafata de 320.000 ha intr-o arie framantata de tectonica, vulcanism, orogeneza peste care se suprapune o intensa eroziune creend un mozaic de conditii de viata din cele mai variate.


Acest mozaic aduce cu sine o concentrare nemainitalnita de comunitati biologice pe un spatiu atat de restrans.


Desertul Mojave, mai inalt, ceva mai racoros si mai umed, intalneste pe teritoriul parcului Desertul Californiei, cu altitudini mai joase, mai cald si mai uscat.



Arborii Joshua cresc foarte incet avand nevoie de 3-4 ani pentru primii 10-20 cm. In continuare rata de cretere se situeaza undeva in jur de 10 cm/an.


Arborele Joshua cade deseori prada propriei grandori: trunchiul fibros si radacinile superficiale sustin cu greu coronamentul si astfel multi arbori se rup sau se prabusesc sub propria greutate, "ajutati" si de vantul puternic caracteristic zonei de desert.


Daca reuseste insa sa treaca cu bine peste acestea si peste alte vicisitudini impuse de viata in acest mediu auster, poate ajunge la varste venerabile de ordinul sutelor sau chiar miilor de ani.


O ramura de arbore Joshua va creste atat timp cat nu este ranita sau nu infloreste, moment in care ramura respectiva se ramifica.













(Imagini din 26-28 septembrie 2008)